Fontes historiae daco-romanorum. Izvoarele istoriei românilor

Gheorghe Popa-Lisseanu (2 octombrie 1866-14 mai 1945), istoric şi filolog, a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Pe parcursul formării sale profesionale a fost elev a lui B.P. Hasdeu şi G. De. Teodorescu, ceea ce a contribuit la dezvoltarea aptitudinilor, identificării şi valorificării surselor istorice. Ulterior, a devenit profesor de latină la liceele bucureştene „Sf. Sava”, „Matei Basarab” şi „Gheorghe Lazăr” şi a îndeplinit funcţiile de inspector general în 1914, director general al învăţământului secundar în 1919, de consilier tehnic în cadrul Ministerului Instrucţiunii Publice, între 1922-1928. ]n cadrul activităţii didactice, între 1928-1931 a fost profesor la Secţia Pedagogică Universitară. A avut şi o activitate politică, fiind deputat al Partidului Naţional Liberal între 1922-1927, perioadă în care a îndeplinit şi funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Activitatea publicistică s-a remarcat prin colaborările la „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” ş.a.m.d. Pentru activitatea desfăşurată ca istoric şi filolog, în 1919 a devenit Membru Corespondent al Academiei Române. Gheorghe Popa-Lisseanu a publicat lucrări reprezentative pentru activitatea ştiinţifică de punere în valoare a izvoarelor primare despre lingvistică şi istoria românilor, cum ar fi: Gramatica limbii latine. Morfologia, sintaxa şi noţiuni de stilistică, 1909; Mitologia greco-romană în lectură ilustrată, I-II, Bucureşti, 1912-1926; Noţiuni elementare de versificaţiune latină. Prosodia şi metrica, Bucureşti, 1916; Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr, în colaborare cu G. Bogdan-Duică, Bucureşti, 1924; Legende şi poveşti antice. Prelucrate după autori clasici greci şi romani, Bucureşti, 1926; Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco-Romanorum, I-XV, Bucureşti, 1934-1939.