Smut - PRINTED EDGES

Când am început cartea asta, știam clar că vine la pachet cu o alertă de râs. Autoarele ne-au avertizat, dar recunosc cu mâna pe inimă: am încălcat absolut toate avertismentele! Am citit-o peste tot. În autobuz, pe stradă, cu oameni curioși care se uitau ciudat la mine în timp ce eu râdeam în hohote sau încercam să mă abțin pe înfundate. Este incredibil cum o carte creată într-o singură lună de zile de echipa asta minunată — Diana Bolohan, Cristina Toma și Andrei Iuganu, care a făcut o copertă genială — a reușit să mă „vadă” atât de bine. Când spun că m-a văzut, nu glumesc: la un moment dat am simțit că am devenit eu însămi un personaj acolo... Ei, nu vă spun care, vă las să fiți curioși și să vă descoperiți singuri în paginile ei!
Am găsit în poveste două prietene, una mai zăpăcită decât cealaltă, pe care le-am adorat din prima secundă și până la final. Ce mi-a plăcut la nebunie a fost limbajul super uzual și natural. Am regăsit acolo glumele noastre de zi cu zi, faza cu grupurile noastre, și fiecare paragraf mă făcea să mă gândesc instant la cine și ce a mai zis în realitate. Am râs cu lacrimi, jur!
Sunny este, fără doar și poate, întruchiparea perfectă a unei zăpăcite adorabile și zgubilitice. Am zâmbit larg pentru că și eu am căutat cândva răzbunarea perfectă exact în același mod. Și chiar dacă viața ei este dată peste cap de o iubire pe care o credea reală, se pare că realitatea bate întotdeauna filmul. M-am bucurat enorm să-l aibă alături pe Seb și să vadă că merită o dragoste adevărată, exact așa cum merită orice femeie. Iar fazele cu micile accidente casnice — scaunul ăla rupt sau pastele carbonizate — m-au făcut pur și simplu să leșin de râs.
Și apoi e PINK... ooo da, Theon! CONTINUA!!!!! Doi eroi clandestini în propria lor viață, iar busola a luat-o complet razna odată cu vizita aia neanunțată după avansul pe manuscris. Dincolo de toată comedia, cartea asta are și mult adevăr. Este perfect normal să îți fie frică de trecut, să te macini pe interior și să tremuri la gândul că imaginea acelei persoane care ai fost cândva ar putea ieși din nou la suprafață.
Rămân după lectura asta cu niște lecții tare frumoase. Am învățat că fiecare om are pe lumea asta un suflet pereche pe care îl merită; trebuie doar să ai puțină răbdare, că nu știi niciodată de unde sare iepurele. Trebuie să te accepți exact așa cum ești, cu bune și cu rele, pentru că nimeni nu îți cunoaște cu adevărat motivele sau ce te leagă de trecut. O prietenie sinceră va dăinui mereu, dincolo de orice secret. Și cel mai important: nu trebuie să îți fie rușine niciodată de cine ai fost în trecut, pentru că toate acele lucruri te-au transformat în omul strălucitor de astăzi.
Dacă înainte spuneam uneori că o carte merită citită cu voce tare, acum o spun sus și tare: DAAAAA, SMUT TREBUIE CITITA CU VOCE TARE ORIUNDE!
PS: Domnilor de la Netflix... mișcați-vă mai repede, dorim ecranizare pentru SMUT!