Camerista - PRINTED EDGES

Tanara camerista Molly Gray ramane singura pe lume, dupa moartea bunicii sale. La serviciu, s-a obisnuit sa treaca neobservata atunci cand sterge praful, mizeria si secretele lasate in urma de oaspetii prestigiosului hotel unde lucreaza. La urma urmei, e doar o camerista - de ce i-ar acorda cineva atentie? Dar Molly intra brusc in lumina reflectoarelor dupa ce il descopera pe unul dintre clientii hotelului mort in patul sau. O problema pe care nu o poti sterge, pur si simplu, cu buretele. Din acest moment, in timp ce se trezeste prinsa, fara voia ei, in cursa pentru aflarea adevarului si pe masura ce dezleaga misterele de la Regency Grand Hotel, isi descopera o forta launtrica pe care nu stia ca o are. Ce-i drept, e doar o camerista - dar oare nu tocmai asta o face sa vada lucruri pe care toti ceilalti le trec cu vederea?

Captivant, fermecator si avand in centru un personaj cu totul original, romanul Camerista ne invata ca oricine merita sa fie privit si remarcat si ca adevarul nu este mereu in alb si negru, ci uneori se ascunde undeva la mijloc, in zonele gri, prafuite si tenebroase.

Un roman de debut fabulos, scris cu multa iscusinta de Nita Prose. Mi-a placut sa urmaresc lupta lui Molly pentru a da un sens lumii si i-am aplaudat pe cei care i-au aratat bunavointa. Camerista este o incantare de la inceput pana la sfarsit. - Jill Mansell

Cea mai fermecatoare, originala si nuantata carte pe care o veti citi anul acesta. Camerista reuseste sa fie in acelasi timp misterioasa, plina de forta si induiosatoare, iar Molly este un personaj pe care il veti iubi cu inversunare. Nita Prose este un talent exploziv, iar Camerista, o capodopera unica, ce sfideaza etichetele. - Laurie Elizabeth Flynn

Traducere din limba engleza de Ana Maria Scarlat.


Fragment din cartea "Camerista" de Nita Prose:

"Imediat ce acel gand mi-a trecut prin minte, mi-am dat seama cat de tarziu era. Mi-am verificat telefonul - 13.03. Pauza mea de pranz se sfarsise cu cateva minute in urma!
- Trebuie sa plec, Giselle. Supraveghetoarea mea, Cheryl, va fi foarte suparata ca am intarziat.
- Oh, scorpia aia. Mirosea pe aici ieri. A venit sa intrebe daca suntem multumiti de serviciul de curatenie. Am spus: "Am cea mai buna camerista din lume. De ce nu as fi multumita?" Iar ea a ramas acolo, cu o expresie tampa pe fata, si a spus: "Eu as face o treaba mai buna pentru dumneavoastra decat Molly. Sunt supraveghetoarea ei". Dar eu am refuzat. Am scos o hartie de zece dolari din geanta si i-am inmanat-o. "Molly este singura camerista de care am nevoie, multumesc", i-am spus. Apoi a plecat. E o figura, tipa aia. Da un nou inteles termenului de "catea", daca intelegi ce vreau sa spun.
Buni m-a invatat sa nu folosesc limbajul vulgar, si o fac rareori. Dar nu puteam sa contest limbajul adecvat al lui Giselle in aceasta situatie particulara. Fara sa vreau, am schitat un suras.
- Molly? Molly.
Era detectiva Stark.
- Ma scuzati, spun eu. Puteti sa repetati intrebarea?
- Am intrebat daca ai cunoscut-o pe Giselle Black? Ai avut de-a face cu ea? Ati stat vreodata de vorba? A spus vreodata ceva despre domnul Black care ti s-a parut ciudat? A mentionat vreodata ceva care ne-ar putea ajuta in ancheta?
- In ancheta?
- Asa cum am mentionat, probabil ca domnul Black a murit din cauze naturale, dar este treaba mea sa exclud celelalte posibilitati. De aceea vorbesc cu tine astazi.
Detectiva isi trece o mana peste frunte.
- Deci, te voi intreba din nou: a vorbit Giselle Black cu tine vreodata?
- Doamna detectiv, spun eu, sunt camerista la hotel. Cine ar vrea vreodata sa vorbeasca cu mine?
Detectiva sta putin pe ganduri, apoi incuviinteaza din cap. Este complet satisfacuta de raspunsul meu.
- Multumesc, Moily, spune ea. A fost o zi grea pentru tine, imi dau seama de asta. Permite-mi sa te duc acasa.
Si asa a facut."