Ungaria şi Transilvania. TRANSILVANIA.

Când în 1838 lordul John Paget călătorea prin Transilvania, cu aviditatea lui extraordinară de a cunoaşte această parte a Europei, căsătorit fiind cu o aristocrată ardeleană, el era conştient că va realiza o adevărată frescă istorică a acestui ţinut de care este deosebit de incantat, al cărui farmec l-a transmis generaţiilor următoare cu o vie forţă a expresiei, deosebit de convingătoare. S-ar putea chiar ca această cuceritoare descriere să-l fi atras definitiv de partea sa, de Transilvania, chiar şi pe un conaţional de mai târziu al lordului Paget, contemporan cu noi, şi anume pe prinţul Charles al Marii Britanii, aşa cum cititorul roman este atras şi marcat de Anglia lui Shakespeare, a lui Dickens, a lui Samuel Pepys, Jane Austen, Emily Brontë, Geoffrey Chaucer, Henry Fielding, John Galsworthy, Thomas Hardy, William Makepeace Thackeray şi a altor mari creatori englezi. „Pot să spun liniştit – scrie Paget -, aşa cum a zis şi un scriitor german: «Nu cred că există nicio ţară care să nu aibă ceva frumuseţi de oferit, dar nu am văzut niciuna ca Transilvania, unde totul este minunat»”.