Flori uscate - PRINTED EDGES

TW: Nihilism, Canibalism, Abuz (chiar și abuz $€×u@l) și Violență grafică

Dacă „Little Stranger” și „Haunting Adeline” ar avea un copil mult mai dur, cu siguranță „Flori uscate” și-ar adjudeca acest titlu. De ce spun asta? O să aflați răspunsul în momentele următoare.

O să încep cu ce nu mi-a plăcut la această carte. Nu mi-a plăcut dezechilibrul combinației dintre genurile „Dark Romance” și „Psychological Thriller”, deoarece s-a simțit cum romanul se îndrepta mai mult spre zona de „Thriller psihologic”. Un bun exemplu ar fi momentele în care anumite lucruri erau descrise din perspectiva lui Katherine, protagonista cărții, reprezentând gândurile acesteia, însă transmise într-o manieră care amintea mai degrabă de un jurnal confesiv decât de o poveste propriu-zisă.

Acum să trecem la lucrurile care mi-au plăcut la această carte.

În primul rând, personajele cărții mi s-au părut asemenea unor persoane reale, deoarece au avut trăiri și emoții intense pe parcursul acțiunii, reflectând astfel anumite tipare umane vulnerabile și fragile din punct de vedere psihologic. Tot prin intermediul acestor personaje, pot spune că au fost prezentate foarte bine, dar într-o manieră dură, semnele de abuz $€×u@l, psihologic și fizic, prin anumite pattern-uri care ne-au făcut să recunoaștem mai ușor aceste forme de abuz, chiar dacă au fost duse până la extrem în anumite momente cruciale ale acțiunii. M-am putut conecta oarecum cu aceste personaje, fără să-mi dau seama, iar experiența de lectură a fost mult mai plăcută datorită acestui lucru.

Stilul de scriere al Siminei a fost bine pus la punct, deoarece aceasta a știut ce să spună în carte, implicit în poveste, fără să se lungească prea mult în detalii. Acest stil este unul dur și ancorat în realitate, iar autoarea avertizează cititorul încă de la început că urmează o poveste dură și că nu trebuie să se aștepte la menajamente de niciun fel. Un bun exemplu ar fi descrierea macabră a întâmplărilor, mai ales când venea vorba de scenele de violență grafică, ce aveau o intensitate aparte, încât am avut impresia că asistam la un conflict dintre două persoane reale, de nici nu mai am cuvinte ca să explic acest lucru.

Am zis că această carte poate să fie „copilul” celor două cărți populare menționate la început, deoarece și aici găsim scene destul de controversate, în așa fel încât să ni se întoarcă stomacul pe dos, fără milă. De asemenea, avem aici un obiect neobișnuit folosit pentru violență, și anume un ac de cusut, care ajunge să fie utilizat cu tenacitate pentru a provoca durere. Nu voi spune mai multe, căci vreau să descoperiți voi povestea de la sine.

Având în vedere lucrurile menționate în această recenzie, cartea „Flori uscate” primește 4✨, fiind o poveste dură, dar care reușește să te țină în suspans. Menționez faptul că nu recomand cartea persoanelor slabe de înger sau extrem de sensibile, căci sunt multe lucruri dubioase acolo. Însă, dacă nu vă regăsiți în această categorie, vă recomand să citiți cartea, asta mai ales dacă sunteți fani ai genurilor „Dark Romance” și „Psychological Thriller”.