Enciclopedia Anticipației Românești Vol. II – Caleidoscop

Mircea Opriță face pasul decisiv în edificarea canonului fantasticii românești – ficțiune și non-ficțiune în articulările lor inextricabile – cu Enciclopedia Anticipației Românești, prin sprijinirea critică a unei liste de nume (de unde Portrete exemplare – titlul primului volum) al cărui corpus de opere este ce a produs mai bun fantastica românească în ultimul secol.

Enciclopedia Anticipaţiei Româneşti trebuie să fie cartea fundamentală a oricărui cititor de SF românesc (Dodo Niță)
Enciclopedia pretinde o abordare mai puțin „elitistă”, făcând loc în discuție, pe lângă creația literară a autorilor, și fenomenului (destul de interesant și deloc monoton sau lipsit de seriozitate) pe seama căruia s-a dezvoltat această creație, iar SF-ul românesc în ansamblu a prosperat. Recitind și rescriind cam totul pentru aceste noi articole, nu m-am mai ferit de notele bio-bibliografice ale autorilor și nici, în special într-o anume parte a proiectului general, de corvoada unor cronologii și bibliografii speciale, pe care publicul
larg mă îndoiesc că le cunoaște, sau că și le-ar putea închipui în dimensiunea lor reală.

Ceea ce nu înseamnă că am abandonat, în favoarea acestor aspecte culturale, criteriul estetic. Dimpotrivă, redactând prezentările de autori, m-am bucurat de fiecare dată când am putut scoate în evidență talentul lor literar și reușitele estetice din scrierile pe care le-au gândit și le-au publicat. În concepția mea, enciclopedia nu este doar scriere de factologie: informația pe care o dă trebuie să se refere și la valoarea operelor puse în mișcare de inițiativa SF, pe parcursul numeroșilor ani în care aceasta s-a putut exprima în România.

Mircea Opriță