Iarna prin padure

Iarna prin padure – Violeta Secoşan Cadar

Codrul amorțit de ger
Pe copacii-nzăpeziți
Îi transformă în: Mister!
Gheața mușcă seva verde,
Clorofila din copaci.
(Sângele ce-i ține vii.
Tu, copile, știi?)

În pădurea adormită,
Sub zăpada împietrită,
E o lume de poveste
Cu mantii de hermelină.
Iarna fulgii albi îi cerne
Diademe de cristal,
Totul e blocat în: Alb!

E o lume de mistere,
E o lume de himere,
Iar copacii amorțiți
Par călugări singuratici
Cufundați în rugăciune.

Însuși Cerul de Pământ
s-a lipit.
E ger cumplit!

Chemam șoimii să coboare
Peste buza de pădure.
Păsările să nu știe.
Nu puteam să zbor în noapte,
Prin cetatea dorului,
În inima codrului.

„Chemarea Codrului”
Violeta Secoșan Cadar